CIORAN- SILOGISMELE AMARACIUNII (SYLLOGYSMES DE L'AMERTUME)
-ATROFIA CUVANTULUI-
*Formati la scoala veleitarilor, idolatri ai fragmentului si ai stigmatului, apartinem unui timp clinic in care numai CAZURILE conteaza.Ne intereseaza mai ales ce scriitorul NU a exprimat, ceea ce ar fi putut spune, dar n-a spus, ne atrage doar fata sa nevazuta. Daca scriitorul a lasat o opera, daca s-a infatisat pe de-a intregul, atunci cu siguranta il vom lasa sa cada in uitare.Magie a artistului nerealizat..., a invinsului care si-a risipit dezamagirile, care nu a stiut sa le faca sa rodeasca.
*Prostia cuprinde o doza de seriozitate care, condusa mai bine, ar putea inmulti numarul capodoperelor.
*Nu mai vrem sa induram povara 'adevarurilor',nici sa ne lasam pacaliti de ele sau sa le devenim complici. Visez la o lume in care oamenii ar fi gata sa moara pentru o virgula.
*Certitudinile exclud stilul:grija pentru exprimare e apanajul celor ce nu pot adormi intr-o credinta.Lipsiti de un temei solid, ei se agata de cuvinte, simulacre de realitate, pe cand ceilalti, siguri pe convingerile or, nu pun pret pe infatisare si se rasfata in tihna improvizatiei.
*Shakespeare: loc al intalnirii unui trandafir cu o secure..
*Numai mintile superficiale abordeaza IDEEA cu delicatete.
*Modalitatile-i de comunicare fiind tocite, arta se orienteaza spre nonsens, spre un univers inchis si incomunicabil. Orice freamat inteligibil- in pictura, muzica sau poezie- ne pare, pe drept cuvant, desuet si vulgar. Publicul va disparea curand si, la curta vreme dupa el, arta. O civilizatie care a inceput prin zidirea de catedrale se va sfarsi prin ermetismul schizofreniei.
*La mii de leghe departare de poezie, suntem legati de ea prin nevoia naprasnica de a urla: ultimul stadiu al lirismului.
*Adevarate modele de stil: injuratura, telegrama si epitaful.
*Pesimistul trebuie sa-si gaseasca zilnic cate-o noua ratiune de a exista: e o victima a 'sensului' vietii.
*Occidentalul framantat te duce cu gandul la un erou dostoievskian care ar avea cont in banca.
Acestea sunt doar cateva dintre silogismele lui Cioran, unele cutreamuratoare, altele amuzante, usor ironice sau chiar sadice..Read the book and enjoy them fully!!
-ATROFIA CUVANTULUI-
*Formati la scoala veleitarilor, idolatri ai fragmentului si ai stigmatului, apartinem unui timp clinic in care numai CAZURILE conteaza.Ne intereseaza mai ales ce scriitorul NU a exprimat, ceea ce ar fi putut spune, dar n-a spus, ne atrage doar fata sa nevazuta. Daca scriitorul a lasat o opera, daca s-a infatisat pe de-a intregul, atunci cu siguranta il vom lasa sa cada in uitare.Magie a artistului nerealizat..., a invinsului care si-a risipit dezamagirile, care nu a stiut sa le faca sa rodeasca.
*Prostia cuprinde o doza de seriozitate care, condusa mai bine, ar putea inmulti numarul capodoperelor.
*Nu mai vrem sa induram povara 'adevarurilor',nici sa ne lasam pacaliti de ele sau sa le devenim complici. Visez la o lume in care oamenii ar fi gata sa moara pentru o virgula.
*Certitudinile exclud stilul:grija pentru exprimare e apanajul celor ce nu pot adormi intr-o credinta.Lipsiti de un temei solid, ei se agata de cuvinte, simulacre de realitate, pe cand ceilalti, siguri pe convingerile or, nu pun pret pe infatisare si se rasfata in tihna improvizatiei.
*Shakespeare: loc al intalnirii unui trandafir cu o secure..
*Numai mintile superficiale abordeaza IDEEA cu delicatete.
*Modalitatile-i de comunicare fiind tocite, arta se orienteaza spre nonsens, spre un univers inchis si incomunicabil. Orice freamat inteligibil- in pictura, muzica sau poezie- ne pare, pe drept cuvant, desuet si vulgar. Publicul va disparea curand si, la curta vreme dupa el, arta. O civilizatie care a inceput prin zidirea de catedrale se va sfarsi prin ermetismul schizofreniei.
*La mii de leghe departare de poezie, suntem legati de ea prin nevoia naprasnica de a urla: ultimul stadiu al lirismului.
*Adevarate modele de stil: injuratura, telegrama si epitaful.
*Pesimistul trebuie sa-si gaseasca zilnic cate-o noua ratiune de a exista: e o victima a 'sensului' vietii.
*Occidentalul framantat te duce cu gandul la un erou dostoievskian care ar avea cont in banca.
Acestea sunt doar cateva dintre silogismele lui Cioran, unele cutreamuratoare, altele amuzante, usor ironice sau chiar sadice..Read the book and enjoy them fully!!
